Inteligenta populara cuprinde atat de multe invataturi cat nu putem acumula intr-o viata de om. Traind intr-un spatiu in care ne-am luptat doar ca sa ne aparam teritoriile, intr-un spatiu religios, am invatat sa trecem prin viata cu cat mai multa cuviinta.
Unul din sfaturile batranilor nostri spune ca niciodata nu trebuie sa uitam de unde am plecat. Nu trebuie sa ne uitam originile, locul in care am trait si cel mai important, nu trebuie sa-i uitam pe cei care pentru noi, au fost in stare sa dea tot. Parinti si chiar bunici, toti au contribuit imens la ce constituie acum persoana noastra.
Sa ne intrebam insa, nu cumva am uitat de multe ori de batrani? Nu cumva prinsi in valtoarea secolului vitezei am uitat sa ne ocupam cu grija de ei? Poate ca ne simtim vinovati cand ne gandim ca nu am facut chiar tot ce trebuia. Poate ca trebuie sa facem o schimbare.
Se spune ca modul in care avem grija de batrani ne arata gradul de civilizatie. Nu masinile pe care le conducem, nu casele in care stam si tehnologia de care ne bucuram. Nu, nimic din astea ci doar modul in care avem grija de batrani.
In Germania, exista la tot pasul servicii de 24studen betreuumg care la noi s-ar traduce prin asistenta 24 ore. Multe romance de-ale noastre, specializate in domeniu, lucreaza in aceasta tara pentru a avea grija cum se cuvine de batrani neputinciosi.
Ma intristeaza cand vad de multe ori, buletinele de stiri de la noi. Parinti abandonati, neingrijiti, lasati in urma de copiii care circula in cele mai luxoase masini si stau in case cu doua etaje. Nu spun ca e peste tot asa si nu acuz pe nimeni. Incerc insa sa trezesc o constiinta acoperita de acest secol al vitezei si de grijile pe care le avem zi de zi.
Oricate si oricum ar fi acestea insa, niciodata nu trebuie sa uitam. Niciodata nu trebuie sa plecam si sa ne tradam identitatea. Daca pana nu demult am fost copii lor, astazi ei aproape ca sunt copii lasati in grija noastra. Nu zic copii sa ii jignesc ci zic copii pentru ca neputinta varstei ii copleseste si au nevoie de suport.
Aminteste-ti mereu cum au avut ei grija de tine, cum te-au crescut si cum au facut totul pentru tine. E timpul sa le platesti toata aceasta munca. E momentul in care trebuie sa iti arati recunostinta, prin orice metoda posibila. E timpul sa iti aduci aminte de unde ai plecat!
Lasă un răspuns